Unitatea în diversitate a sud-estului european poate fi circumscrisă de câteva constante ordonate pe cel puţin patru paliere într-o dispunere circulară şi coextensivă: constantele antropo-geografice, comunitatea de destin (verificabilă socio-economic, politic şi cultural), structura mentalităţilor oriental-occidentale şi palierul eminamente reflexiv, cuprinzând o posibilă meditaţie despre statutul lui între al sud-esticului, precum şi echilibrul instabil, constitutiv acestui areal. Balcanismul (delimitabil de Balcanitate) este, mai întâi, o realitate politică şi etnică fragmentată, generând conflicte armate şi sentimentul/conştiinţa provizoratului istoricizat; este, apoi, din unghiul mentalului colectiv, o dramă întoarsă adesea în derizoriu – parte integrantă dintr-o filosofie a supravieţuirii; există, în sfârşit, balcanismul ca răscumpărare prin artă şi cu funcţie compensativă, provocată dar şi întreţinută de regimurile autocratice şi de spaţiile închise, adiabatice. (Mircea Muthu)
